185 afişări (2 voturi)

Trimite prin e-mail  Tipăreşte acest articol

Banca Mondială oferă finanţare directă grupurilor vulnerabile şi suplimente nutriţionale femeilor recent devenite mame şi gravidelor pe cale să devină mame din R. Moldova.

La 11 august, Consiliul director al Băncii Mondiale a aprobat un grant în valoare de 7 milioane de dolari SUA în calitate de finanţare suplimentară pentru a ajuta R. Moldova să facă faţă provocărilor determinate de criza preţurilor la produsele alimentare.

Finanţarea suplimentară Proiectul Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială din R. Moldova se axează pe ameliorarea alimentaţiei în rândul femeilor recent devenite mame şi al gravidelor pe cale să devină mame, copiilor de vârstă fragedă şi copiilor mai mari, precum şi pe acordarea transferurilor în numerar instituţiilor sociale, care oferă produse alimentare copiilor, persoanelor în etate şi altor grupuri vulnerabile, pentru contracararea majorării preţurilor la produsele alimentare pe parcursul sezonului rece iminent 2008/2009. Intervenţiile nutriţionale vor viza malnutriţia proteico-energetică condiţionată de aportul inadecvat al cantităţii de calorii şi proteine.

 «Finanţarea oferă un sprijin imperios necesar persoanelor care sunt cel mai mult afectate de majorările subite ale preţurilor la produsele alimentare,» s-a pronunţat Melanie Marlett, directorul de ţară pentru Moldova al Băncii Mondiale. Prin axarea pe cele mai vulnerabile grupuri, sperăm să ne asigurăm că majorarea cheltuielilor pentru produsele alimentare nu vor rezulta într-o deteriorare a sănătăţii moldovenilor din grupurile cele mai pauperizate.»  Impactul crizei globale determinate de preţurile la produsele alimentare asupra pieţei din R. Moldova şi asupra condiţiilor sociale urmează a fi estimat în contextul secetei catastrofale din anul 2007 şi al consecinţelor pe care aceasta le-a exercitat asupra producţiei alimentare. Deşi, ca regulă, R. Moldova este capabilă să-şi asigure auto-aprovizionarea cu produse alimentare, sezonul agricol din anul 2007 a fost marcat prin prejudicierea dramatică a recoltelor şi şeptelului. Cea mai elocventă statistică evocă un nivel al recoltei de cereale din anul 2007 egal cu doar 30 la sută din nivelul recoltei înregistrat în 2006, în timp ce producţia de legume s-a diminuat cu 33 la sută, iar a şeptelului — cu 25 la sută. Prejudiciile totale din sector s-au ridicat la 1 miliard dolari SUA, determinând un şoc de producţie, care s-a extins şi asupra sezonului agricol 2008.

 În circumstanţe obişnuite, stocurile de produse alimentare ar fi fost reaprovizionate cu produse de import de pe pieţele de bunuri agricole regionale şi globale. Dar deficitul global existent de produse alimentare a exacerbat şi mai mult vulnerabilitatea pe termen scurt a R. Moldova la oferta de produse alimentare. Neajunsul relativ de produse alimentare a determinat o majorare marcată a inflaţiei preţurilor la produsele alimentare, care la moment reprezintă principalul factor contribuitor al inflaţiei indicelui preţurilor de consum (IPC). Comparativ cu perioada respectivă din anul trecut, inflaţia preţurilor la produsele alimentare în luna mai 2008 a sporit până la 24 la sută, preţurile la pâine, fructe şi lapte majorându-se, respectiv, cu 20, 56 şi 24 la sută.

 «Costul produselor alimentare în R. Moldova, ca şi oriunde în altă parte, este într-o ascensiune subită,» a declarat Rekha Menon, economist senior al Băncii Mondiale în Moldova. «Aceasta reprezintă o provocare imensă pentru o ţară, în care deja aproximativ 28 la sută din cetăţeni îşi duc existenţa în sărăcie. Majorarea preţurilor la produsele alimentare afectează, ca regulă, într-o proporţie mult mai mare anume persoanele pauperizate din ţară, deoarece aceştia cheltuiesc o proporţie mai mare a veniturilor sale pe produse alimentare şi pentru că aceştia sunt mai dependenţi de veniturile salariale şi transferuri.»

 Estimările preliminare indică faptul că, având o rata a inflaţiei preţurilor la produsele alimentare situată în jur de 24 la sută, Moldova s-ar putea confrunta cu o majorare cu 13 la sută a nivelului sărăciei, exacerbând şi mai mult provocarea determinată de necesitatea asigurării accesului păturilor pauperizate la produsele alimentare. În speţă, o provocare nutriţională directă o prezintă situaţia grupurilor instituţionalizate, inclusiv a copiilor şi a persoanelor în etate, care în prezent supravieţuiesc cu o raţie evaluată sub doi dolari SUA pe zi.

 Implicarea Băncii în Moldova, atât în sănătate, cât şi în protecţia socială, oferă un fundament strategic solid şi un cadru robust, prin intermediul cărora este sprijinită finanţarea suplimentară pentru remedierea crizei. Răspunsul Băncii la criză, în cadrul finanţării suplimentare sugerate, acordate Guvernului Republicii Moldova, va viza continuarea proiectului existent şi a programelor Guvernului şi nu introducerea unor noi mecanisme.

 Obiectivul iniţial de dezvoltare al Proiectului de Sănătate şi Protecţie Socială a fost promovarea programului Guvernului de sporire a accesului la servicii de sănătate eficiente şi de calitate. Scopul proiectului este ameliorarea sănătăţii populaţiei locale şi îmbunătăţirea axării serviciilor şi transferurilor sociale pe păturile pauperizate. Există 3 componente ale proiectului original: componenta pentru modernizarea sistemului de sănătate, componenta pentru protecţie şi asistenţă socială, precum şi componenta pentru sprijin instituţional. Grantul este acordat în cadrul Finanţării Accelerate Globale pentru Criza Produselor Alimentare din partea Băncii Mondiale, în valoare de 1,2 miliarde de dolari SUA, lansată la finele lunii mai curent. Noua finanţare este menită să abordeze nevoile imediate ale celor mai vulnerabile ţări prin sprijin reţelelor sociale publice, programe de alimentare în instituţiile şcolare, producţie agricolă şi alte intervenţii.