Agica
Alina
Radu |
In Moldova e timpul muraturilor. Nenea Senea e cu mainile rosii. El face adjica. Toaca rosiile, curata usturoiul, apoi spala ardeii, despica gogosarii, taie felii fragede de mar, presara sare. Nenea Senea gusta si se otaraste, e cruda agica, ceva ii lipseste. Isi aminteste de tanti Clava. Formeaza codul Italiei si o suna.
"Pronto!", ii raspunde o voce de barbat. E Luciano, omul pe care il spala tanti Clava a lui. "Bona Sera! Chemato pe Clava!", spune nenea Senea. "Claviti, amore!", aude nenea Senea. Ochii i se fac rosii ca adgica. "Fa, Clava, tu cand vii acasa?" Tanti Clava i–a spus ca Luciano ii plateste suplimentar, pentru ca ea face muraturi pentru italieni. Femeia il linisteste, ii spune ca intre dansii "nu–i nimic", ca e ocupata tare si sa nu cheltuie banii pe telefoane, sa se duca pe la nasu sa mai stea de vorba.
Nenea Senea se duce in beci. Polite pline cu borcane: ghiveci de vanata, tocana de rosii, dovlecei si castraveti marinati, harbuji murati si tot asa. Umple o sticla de Viva cu vin si se duce la nasu. Nasul lui nenea Senea punea mere la murat. Si el e singur — nasa e in Italia. Dar nasu–sau e mai tare din fire, el nu suna. Dar nici nu suporta sa auda cuvantul Italia. Nenea Senea stie de asta, nu il intreaba nimic de Italia, il intreaba de adjica. "Apoi, Samioane, agica nu ti–i ca gagica. Agica e buna dupa ce mai sta la murat." Amandoi beau cate un pahar de vin si se gandesc pe furis la Italia, la tara care le–a inghitit pe Clava, Domnica, Liuba, Tamara, pe cumetrele, vecinele, surorile acestora. Au ramas barbatii, daca n–au plecat la Moscova.
Nenea Senea, ca si barbatii din sat, s–a cam dezvatat a injura, ca tot nu–l aude nimeni. Nici nu se mai imbata, caci toamna e atata lucru. Toti strang poama, papusoii si fac si muraturi. Seara, el se uita la stiri. Afla ca a crescut PIB–ul, ca e in toi gazificarea si ca se fac fantani in satele ministrilor. Nenea Senea vrea sa afle mai multe de Italia, de Schengen, de pasapoarte si de vize, de locuri de munca si de ce sunt unii blestemati sa faca muraturi. Dar la stiri nu se vorbeste despre asa ceva, toamna aceasta.
 |
Cetatenie romana |
Ambasada Romaniei la Chisinau reafirma urmatoarele privind procedura legala de (re)dobandire a cetateniei romane:
1. Ambasada Romaniei isi declina orice responsabilitate pentru asa-zisele cereri tipizate de (re)dobandire a cetateniei romane, care sunt circulate si se comercializeaza de catre diversi intermediari, reamintind ca cererea poate fi scrisa de catre solicitant, inclusiv in forma libera, cu precizarea completa a datelor personale si a domiciliului;
2. Singurele persoane abilitate si in masura sa ofere informatii corecte despre procedura leagla de (re)dobandire a cetateniei romane sunt angajatii Sectiei Consulare a Ambasadei Romaniei in R. Moldova, care pot fi consultati in zilele lucratoare ale saptamanii intre orele 10-13, la sediul Sectiei Consulare de la Chisinau (str. Vlaicu Parcalab 39, tel. 23-75-80) ;
3. Cererile se expediaza pe adresa Sectiei Consulare printr-o scrisoare recomandata, cu confirmare de primire, insotita de un plic timbrat, cu adresa exacta a domiciliului solicitantului. Cu sase luni inainte de depunerea dosarului pentru (re)dobandirea cetateniei romane, solicitantul va fi informat in legatura cu data si ora la care trebuie sa se prezinte la Sectia consulara a Ambasadei Romaniei la Chisinau, precum si in legatura cu actele necesare la dosar;
4. Orice eventuala modificare a procedurilor legale privind (re)dobandirea cetateniei romane va fi adusa oficial la cunostinta publicului prin intermediul mess-media autohtone;
5. Legea Cetateniei Romane nu prevede un termen fix pentru (re)dobandirea cetateniei romane;
6. Nu exista un termen limita pentru depunerea cererilor de (re)dobandire a cetateniei romane.
