Fondurile de milioane, alocate de finantatorii straini in scopul combaterii coruptiei in R. Moldova, sunt gestionate netransparent, de catre organizatii selectate arbitrar

Consiliul Directorilor Corporatiei "Provocarile Mileniului" a decis ca R.Moldova va putea beneficia de fondurile Programului "Provocarile Mileniului" (Millenium Challenge Account). Decizia a fost anticipata de elaborarea de catre Guvernul de la Chisinau a unui plan de actiuni preliminare. Consiliul Directorilor Corporatiei "Provocarile Mileniului" a alocat 24,7 mil. de dolari pentru sustinerea initiativelor de combatere a coruptiei.

Conceptul participarii R. Moldova la etapa preliminara a programului Millennium Challenge Account a fost elaborat pe 14 coli A4. El contine descrieri amanuntite ale strategiei de combatere a coruptiei, oferind si un desfasurator al bugetului care urmeaza a fi cheltuit in acest scop.

Aflam de aici ca Executivul de la Chisinau se declara decis sa intreprinda "un set vast de masuri in vederea reducerii substantiale a fenomenului coruptiei", precizand ca "succesele, chiar si modeste, pe care le–a inregistrat cu fortele proprii" ar putea fi multiplicate odata cu beneficierea de fondurile Millennium Challenge Corporation. "Moldova va deveni un exemplu in procesul de combatere a acestui fenomen devastator pentru statalitatea noastra", se spune in document.

Autorii acestuia recunosc ca, potrivit studiilor sociologice, cetatenii R. Moldova sustin ca gradul de implicare a functionarilor publici in acte de coruptie este de circa 61 la suta.

Apropo, documentul de concept a fost elaborat de un Grup de Lucru National, instituit prin Hotararea de guvern ą 1219 din 28 noiembrie 2005. Acesta este format din "conducatori de rang inalt ai autoritatilor publice, precum si din reprezentanti ai societatii civile".

Potrivit documentului, guvernul intentioneaza sa intreprinda si "un set larg de masuri anticoruptie, extra–program", o mare parte dintre acestea fiind prevazute de Strategia nationala de prevenire si combatere a coruptiei, adoptata inca in decembrie 2004. Autorii documentului mai precizeaza ca "stabilitatea si consensul politic caracteristic tarii noastre dupa alegerile parlamentare din anul 2005 ofera avantaje sporite in vederea adoptarii unor masuri radicale in domeniul combaterii coruptiei".

Printre masurile intreprinse in scopul combaterii coruptiei, grupul de lucru subliniaza crearea, la 10 ianuarie 2006, a Aliantei "Anticoruptie", care "urmareste conjugarea eforturilor reprezentantilor ONG in domeniu, mass–media si ale colaboratorilor CCCEC in procesul de prevenire si combatere a coruptiei", experienta acumulata in asa–numitul "proces al ghilotinei", care a permis abrogarea a 100 din 1100 acte normative cu caracter regulatoriu pe motiv ca au fost calificate drept discriminatorii in raport cu activitatea de antreprenoriat. Guvernul se declara decis "si in continuare sa reduca esential presiunea administrativa asupra antreprenoriatului pentru a elimina posibilitatile de presiune ilegala asupra antreprenorilor din partea potentialilor functionari publici corupti".

Autorii documentului recunosc ca pentru realizarea obiectivelor Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei sunt utilizate si fondurile oferite de mai multi donatorii straini, inclusiv: Guvernul SUA, Consiliul Europei, Banca Mondiala, Agentia Internationala Suedeza pentru Dezvoltare (SIDA) s.a., fara a specifica cum anume sunt gestionate aceste fonduri. In schimb, in scopul imbunatatirii indicatorului "Controlul Coruptiei", autorii documentului estimeaza in cifre costurile eforturilor autoritatilor R. Moldova depuse pentru diminuarea coruptiei.

Prevenirea coruptiei, bunaoara, mai necesita 9,5 milioane de dolari. Potrivit proiectului, acestia vor fi alocati pentru optimizarea activitatilor in domeniul achizitiilor publice prin revizuirea reglementarilor cu privire la achizitiile publice; reorganizarea institutionala a sistemului de achizitii publice; instituirea unui mecanism de monitorizare de catre societatea civila a activitatilor de achizitii publice (0,5 mil); declararea veniturilor functionarilor publici prin elaborarea unui mecanism de monitorizare a veniturilor si cheltuielilor persoanelor publice, revizuirea cadrului normativ si institutional cu privire la declararea veniturilor; sporirea capacitatilor profesionale ale personalului antrenat in monitorizarea respectarii Legii cu privire la declararea veniturilor (0,5 mil). Diminuarea coruptiei in sistemul vamal si fiscal va mai solicita 2 mil. de dolari. Tot atatia bani sunt ceruti de la donatori pentru prevenirea actelor de coruptie in organele de politie. Perfectionarea unui cadru regulatoriu al activitatii de antreprenoriat va consuma 0,5 mil., prevenirea actelor de coruptie in sistemul ocrotirii sanatatii — 1,5 mil., iar instruirea anticoruptie a functionarilor publici — 1mil. Limitarea conflictului de interese presupune identificarea domeniilor vulnerabile si instituirea unor sisteme si proceduri de solutionare a acestora si perfectionarea sistemului de angajare a functionarilor pe baza de merite. Bugetul estimativ al acestor actiuni este de 1,5 mil. de dolari.

Controlul si monitorizarea coruptiei vor inghiti alte 8,5 mil. de dolari. Acestia, potrivit documentului, vor vi cheltuiti in scopul antrenarii societatii civile in prevenirea si combaterea coruptiei (3 mil.), sporirii capacitatilor mass–media de reflectare a fenomenului coruptiei (3 mil.), coordonarii activitatilor de combatere a coruptiei (1,5 mil.). Pentru fortificarea securitatii interne in organele de combatere a coruptiei vor fi cheltuiti circa 0,5 mil. Fonduri similare sunt solicitate pentru "optimizarea activitatii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei".

Ajungem si la capitolul final, combaterea propriu–zisa a coruptiei. Autorii proiectului solicita circa 3 mil. de dolari, necesari pentru sporirea eficientei organelor publice in combaterea coruptiei (2 mil.) si pentru realizarea unei "independente reale si sporirea capacitatii sistemului de justitie in combaterea coruptiei" (1 mil.).

Bugetul total al actiunilor prevazute de acest plan este de circa 21 mil. de dolari.

Anexele documentului contin date despre institutiile si organizatiile care vor fi implicate in gestionarea acestor fonduri. Intre acestea sunt: Agentia Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare, Alianta Anticoruptie, autoritatile publice, Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului, ONG–uri, Academia de Administrare Publica, CCCEC, Ministerul Finantelor si Guvernul, in ansamblu.

Bugetul Programului presupune deschiderea unui cont extrabugetar special, pentru sustinerea financiara si dotarea tehnica a organelor abilitate cu atributii de prevenire si combatere a coruptiei:

— sustinerea financiara a organizarii si desfasurarii seminarelor, lectiilor, atelierelor de lucru, conferintelor si altor activitati de acest gen, care rezulta din Plan;

— sustinerea financiara a organizarii si desfasurarii unor prelegeri cu reprezentantii institutiilor publice centrale si locale;

— sustinerea financiara a organizarii si desfasurarii trainingurilor cu antrenarea expertilor straini, a vizitelor in alte state cu schimb de experienta privind procesul de analiza, prognoza si prevenire;

— sustinerea financiara a editarii brosurilor, pliantelor, spoturilor si altor produse poligrafice cu aspect anticoruptie;

— sustinerea financiara a programelor TV si turnarea clipurilor anticoruptie;

— dotarea cu calculatoare, software, echipamente audio, video, aparate foto (digitale), copiatoare si scanere;

— dotarea cu echipament pentru organizarea conferintelor on–line si amenajarea unei incaperi speciale destinate desfasurarii trainingurilor, seminarelor, meselor rotunde si altor masuri de prevenire a coruptiei;

— asigurarea financiara a vizitelor de studiu a colaboratorilor organelor de drept peste hotare.

Chiar si un cetatean mai putin versat in probleme de coruptie isi poate pune cateva simple intrebari:

In contextul acestor intrebari, prezentam Bugetul estimativ pentru fiecare component de activitate in domeniul ameliorarii performantelor tarii la indicatorul "CONTROLUL ASUPRA CORUPTIEI"

Obiective generale	Bugetul estimativ (mii dolari SUA)
Optimizarea activitatilor in domeniul achizitiilor publice	500
Declararea si monitorizarea veniturilor functionarilor publici	500
Diminuarea coruptiei in sistemul vamal si fiscal	2000
Coruptia in organele de politie	2000
Cadrul regulatoriu al activitatii de antreprenoriat	500
Coruptia in sistemul ocrotirii sanatatii	1500
Instruirea anticoruptie a angajatilor institutiilor publice	1000
Conflictul de interese	1500
Antrenarea societatii civile in procesul de prevenire si combatere a coruptiei	3000
Sporirea capacitatilor mass–media de reflectare si analiza a fenomenului coruptiei	3000
Coordonarea activitatilor de combatere a coruptiei	1500
Securitatea interna in organele abilitate cu functii de combatere a coruptiei	500
Optimizarea activitatii CCCEC	500
Sporirea eficientei structurilor publice antrenate in combaterea coruptiei	2000
Independenta reala si sporirea capacitatii sistemului de justitie in combaterea coruptiei	1000

Sondaj

Ce garantii exista ca banii alocati pentru lupta anticoruptie vor fi gestionati transparent si eficient? Corina Cepoi, directorul Centrului Independent de Jurnalism: Proiectul prezentat de Guvernul de la Chisinau este unul prealabil, iar acest lucru nu inseamna neaparat ca funantatorii vor respecta intocmai schema propusa de Executivul R. Moldova. Potrivit unor informatii oficiale, o companie straina, selectata de finantatori in urma unui tender, va supraveghea si va monitoriza cum for fi utilizate aceste fonduri in R. Moldova, incercandu–se astfel evitarea unor scheme frauduloase care ar putea aparea in lipsa unui control riguros din partea donatorilor. Igor Clipii, deputat PSL: O situatie stranie se intampla la noi. De fapt, inainte de a utiliza banii donati de finantatorii straini pentru combaterea coruptiei, guvernantii nostri creeaza acest flagel, ca sa aiba ce combate. Este stiut ca marea coruptie isi are originea in Guvern, Parlament si Presedintie. Acolo se decide unde si cati bani publici sa fie alocati. Un Guvern corupt nu poate si nici nu are interes sa combata cu adevarat coruptia. Un Guvern care mimeaza executarea legislatiei, protejand interesele unor grupari corupte, este unul irecuperabil. Este stiut ca problema coruptiei este problema functionarii statului. La noi, insa, lupta cu acest fenomen este inteleasa ca o campanie de lichidare a institutiilor medicale si de invatamant private sau a unor profesori si medici carora elevii sau pacienti le multumesc pentru serviciile acordate, in timp ce banii publici sunt consumati cu nemiluita in scopuri private sau in interese de partid. Vladimir Filat, deputat PD: Programul este unul important, suma finala care urmeaza a fi alocata constituind 300 mil. de dolari. Este o suma impresionanta, motiv din care este foarte importanta capacitatea noastra interna de gestionare a acestor fonduri. Persista, insa, mai multe semne de intrebare privind felul in care a fost elaborat acest plan. Lipsa de transparenta ar trebui sa alarmeze societatea civila, dar si reprezentantii finantatorilor. Beneficiarul de fonduri va fi Guvernul, in calitatea sa de utilizator. In mod pragmatic, insa, societatea ar trebui sa fie cea care ar resimti efectele acestor actiuni de combatere a coruptiei pentru care sunt alocate aceste sume de bani. Daca sunt oferiti bani pentru mass–media, bunaoara, eu as vrea sa stiu care anume medii de informare vor participa la aceste proiecte. Presa libera sau cea aservita Puterii? Daca niste organizatii neguvernamentale vor monitoriza actiunile de combatere a coruptiei, care anume organizatii vor beneficia de fondurile alocate in aceste scopuri? Dincolo de aceste observatii, este important sa incepem de la combaterea cauzelor fenomenului, iar pentru asta se cere conjugarea eforturilor intregii societatii. La noi, insa, s–a instalat o profunda lipsa de comunicare, provocata de dispersarea societatii pe principii politice. Cum pot fi conjugate eforturile intr–o societate atat de dispersata? Alt aspect important tine de baza noastra legislativa, recunoscuta pe plan international ca ar fi una reusita, dar care nu reflecta situatia reala din societate, deoarece nu detine mecanisme eficiente de combatere a coruptiei. Campaniile anticoruptie au un caracter declarativ, urmand sa genereze raporturi despre succese nemaipomenite, prezentate finantatorilor internationali. La noi, coruptia din medicina si din invatamant este scoasa pe prim plan, pe cand impactul cel mai mare asupra cetatenilor il au fenomenele din structurile de care depinde luarea deciziilor.