Nr. 109 (7 decembrie 2006)


Cine înCALCĂ drepturile omului în Moldova?

«Ar trebui sa-i invatam pe oameni cum sa se apere de functionarii de stat, nu de huligani sau vecini, deoarece cazurile cand se incalca drepturile oamenilor de catre alti oameni simpli sunt mai rare decat acelea cand se incalca de catre functionarii de stat.»
Extras din Studiul Sociologic Reflectarea Drepturilor Omului in Moldova

La 10 decembrie omenirea consemneaza
Ziua Internationala pentru Apararea Drepturilor Omului

Art. 1 Toate fiintele umane se nasc libere si egale.

In Moldova oamenii nu sunt egali in drepturi

Ion Manole, avocat, presedinte Asociatia promo–lex:
"In Republica Moldova cetatenii nu sunt egali in drepturi cu ceilalti cetateni ai lumii. Cu atat mai mult, nu sunt egali in drepturi cetatenii R.Moldova din Transnistria. Lor le este ingardit dreptul la libera circulatie, la munca, la identitate, la proprietate. Mai trist este ca chiar autoritatile R.Moldova le ingradesc oamenilor accesul la justitie. Sunt zeci de plangeri scrise de catre cetatenii din Transnistria in adresa instantelor judiciare din Moldova, dar ei primesc de regula acelasi rasouns despre imposibilitatea accesului in Transnistria, asa ca incalcarile continua.

Art 2 Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si libertatile proclamate in Declaratie fara nici un fel de deosebire de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alte imprejurari.

Arestati pentru tricolor

In seara zilei de 26 martie, cateva grupuri de tineri din Chisinau au decis sa impodobeasca orasul cu ocazia Zilei Unirii, marcata la 27 martie. Din banii de care dispuneau, au cumparat panglici si scotci tricolor si au multiplicat pe foi Manifestul Unirii de la 1918. S–au impartit pe grupuri si au inceput impodobirea orasului, o parte - la Ciocana, iar alta parte - la Botanica. Desi multi oameni ii salutau cu drag pentru gestul lor pasnic, altruist si patriotic, eroii nostri au fost in scurt timp incarcati in masinile politiei si dusi pe la diferite sectoare. Pe parcursul zilelor urmatoare ei au fost chemati in repetate randuri la politie.
(Dupa ZG)

Art 3 Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei sale.

Arestati si ascunsi

La 30 august, la 17.30, in ajunul Sarbatorii Limbii Romane, un grup de protestatari ai Hyde Park, format din noua persoane, au fost retinuti de politie in fata Guvernului din Chisinau. Organizatorii protestelor sustin ca pichetarea era autorizata de Primaria municipiului Chisinau.

Pichetantii retinuti au fort transportati la Comisariatul de Politie Buiucani, unde au fost incarcerati. Amintim ca, la 29 august 2006, Curtea de Apel Chisinau (judecator Ion Corolevschi), a adoptat Hotararea Nr. 3–2517/06 in urma examinarii in sedinta publica a cererii de contencios administrativ, depusa de ONG "Hyde Park", prin care era contestat refuzul Primariei Chisinau de a autoriza intrunirile pentru intreaga perioada de timp solicitata. In sedinta din 29 august, Curtea de Apel Chisinau a declarat nula dispozitia nr. 842–d din 18 iulie 2006 a Primariei Chisinau prin care nu a fost admisa autorizarea intrunirii solicitata pentru intreaga perioada ceruta de reclamant. Curtea a obligat Primaria sa–i autorizeze ONG "HydePark" organizarea si desfasurarea intrunirilor sub forma de pichetare in perioada 29 august 2006 — 31 august 2006.

Amintim ca printre cei 9 retinuti sunt si doua femei. Desi legea prevede posibilitatea eliberarii in trei ore a persoanelor retinute, in raport cu cei 9 s–a decis aflarea acestora la Comisariat pana in dimineata zilei de 31 august, cand urma sa aiba un proces de judecata in instanta Buiucani.

"E zi de odihna si nu stim cand vor veni judecatorii, iar noi nu le putem dicta sa se grabeasca", a declarat pentru Stirea de Garda vicecomisarul de Buiucani Stefan Gulea. El a motivat ca cei noua sunt retinuti pentru organizarea unui miting neautorizat si pentru actiuni de ultraj indreptate impotriva angajatilor politiei.

Actiunile politiei au fost dezaprobate de mai multe organizatii pentru apararea drepturilor omului.

Art 4 Nimeni nu va fi tinut in sclavie, nici in servitude.

Copii exploatati pentru cersit

La finele lunii noiembrie presa internationala a scris despre copii din Moldova care sunt fortati sa cerseasca in Suedia. Autoritatile suedeze sunt ingrijorate de cresterea numarului de copii cersetori din Moldova. Se presupune ca cersetorii fac parte dintr–o retea de crima organizata.

Anchetatorul Thord Modin a declarat ca cersitul in sine nu este o crima, dar el a descoperit suficiente legaturi intre cersetori si grupuri de crima organizata.

"In primul rand sunt foarte multi copii de pana la 18 ani care stau in strada, iar in randul doi — si ceilalti cersetori sunt destul de tineri si se tin in grupuri," a declarat politistul, adaugand ca ei folosesc metode similare de a cersi si dovedesc si alte semnale ca ar fi organizati de catre cineva care sta in spatele lor.

Ziarul de Garda a publicat in acest an zeci de articole despre exploatare prin munca sau sclavie sexuala a cetatenilor R.Moldova in diferite state ale lumii sau chiar acasa.

Art 5 Nimeni nu va fi supus torturii, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.

Tortura cu soc electric in sectoarele de politie din Chisinau

Presa din Moldova dar si din lumea intreaga a scris despre cazurile socante de tortura din partea colaboratorilor politiei la care a fost supus Serghei Gurgurov de 27 de ani. Dupa ce a fost maltratat fizic si psihic, lui i–a fost limitat accesul la tratament medical pentru traumele primite.

Gurgurov a fost retinut la sectorul de politie Rascani din Chisinau, sub acuzatia ca a furat un telefon mobil. Peste o saptamana el a fost adus in fata instantei de judecata. Deoarece nu putea merge dupa traumele capatate el a fost dus in spate de politisti. Serghei a povestit avocatilor ca a fost batut si supus torturii cu soc electric ca sa recunoasca furtul. Desi curtea a dispus continuarea metodei de privatiune prin arest la domiciliu, gurgurov, in starea grava in care se afla a fost transportat la CCCEC. Desi un medic care l–a examinat a dispus spitalizarea imediata a lui Gurgurov, autoritatile au continuat sa il tina in detentie.

Amnesty International a informat organismele internationale cu privire la acesta si alte cazuri de tortura inregistrate in Moldova.

Art 6 Fiecare om are dreptul sa i se recunoasca pretutindeni personalitatea juridica.

Copii inexistenti

Un batran de 80 de ani din satul Peresecina, raionul Orhei, Ion Busuioc, isi imparte pensia de 497 de lei cu un suflet inexistent. Mai bine de cinci ani, mosul ingrijeste de nepotica sa, Ecaterina, care oficial... nu exista. Ecaterina nu are o adeverinta de nastere, si nimeni nu stie in ce zi s–a nascut acest copil.

Mama acestei fetite, Ioana, a plecat din sat cu sase ani in urma, lasand copilul de 2 ani in grija bunicilor pe o perioada scurta. Sase ani la rand Ecaterina si buneii sai au asteptat–o pe Ioana. Ion Busuioc crede ca fiica sa a fost asasinata de Nicolae, barbatul cu care a plecat. El a sesizat politia din Orhei in legatura cu disparitia fiicei sale. "Politistul mi–a spus ca e greu sa o gaseasca pe Ioana. Cand a plecat, nu mi–a lasat nici un act de–al Ecaterinei. Oficial, acest copil nu exista. Nici macar nu stiu in ce zi s–a nascut. ", spune pensionarul.

Sute de copii din Moldova, lasati in grija buneilor din cauza somajului si migratiei parintilor, raman fara acte de identitate si sunt ca si inexistenti.

Art 9 Nimeni nu trebuie sa fie arestat, detinut sau exilat in mod arbitrar.

Mii de cetateni asteapta decizia CEDO

Vladimir Sarban:
Referitor la incalcarea libertatii mele s–a pronuntat Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO), acum un an. Conform deciziei CEDO, "cetateanului Sarban i s–a incalcat dreptul fundamental la libertate". Dar nu e vorba doar de mine, sunt mii de cetateni care si–au inaintat cererile la CEDO. Din cauza numarului mare de sesizari adresate instantei europene, cazurile lor raman inca neexaminate. Spre deosebire de instantele nationale, CEDO este singura instanta care face dreptate cetatenilor persecutati de regimurile dictatoriale.

Art 10 Orice persoana are dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in mod echitabil si public de catre un tribunal independent si impartial care va hotari fie asupra drepturilor si obligatiilor sale, fie asupra temeiniciei oricarei acuzari in materie penala indreptata impotriva sa.

Nu exista justitie

Grigore Gorea, ex colaborator CCCEC:
La noi in Moldova nu exista justitie! Am fost in detentie 166 de zile, dupa care, tot din initiativa acuzatorului de stat, am fost transferat in detentie la domiciliu. Am stat in detentie la domiciliu 44 de zile. Mai apoi mi s–a interzis sa parasesc Chisinaul. Timp de doi, nu se hotaraste nimic referitor la acest dosar fabricat la comanda cuiva. La 5 decembrie a fost a 39–a sedinta. Timp de doi ani acest caz este inca in prima instanta.

Art 18 Orice om are dreptul la libertatea gandirii, de constiinta si religie; inclusive de a–si manifesta religia sau convingerea, singur sau impreuna cu altii, atat in mod public.

Mitropolia Basarabiei nu e egala cu cea a Moldovei

Zeci de comunitati religioase din Republica Moldova lupta de mai multi ani pentru redobandirea locasurilor de cult care au apartinut istoric Mitropoliei Basarabiei, dar si pentru redobandirea dreptului de a oficia servicii divine in aceste comunitati care au aderat la Mitropolia Basarabiei.

Parohul Ioan Ciuntu, consilier al Mitropoliei Basarabiei, a spus ca a mers personal in mai multe cmunitati din Floresti, Ungheni, Calarasi, pentru a sesiza cazurile de incalcare a drepturilor credinciosilor din aceste localitati. In cadrul mai multor interviuri acordate presei, parintele Ciuntu a lasat sa se inteleaga ca aceste abuzuri ar fi fost dirijate de catre unii factori ai Patriarhiei Ruse, cu buna stiinta a autoritatilor R.Moldova.

Art 19 Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspandi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat.

Persecutati pentru opiniile care nu corespund cu cele ale presedintelui Voronin

In cadrul unei conferinte de presa din acest an, presedintele Voronin s–a referit in mod special la aspiratiile romanesti ale cetatenilor R.Moldova, declarand ca unionistii - cei care aspira la reunirea Molodovei cu Romania, sunt o categorie incomoda, mesajul presedintelui culminand prin declaratia potrivit careia Unionistii trebuie pedepsiti. "Cei care cheama la asa ceva (la unire, n.r.) trebuie pedepsiti din toate punctele de vedere!", a spus Voronin, adaugand: "Cu atat mai mult, acestia nu pot sa ocupe functii de raspundere in stat".


Sondaj    
In libertate si la inchisoare — drepturi similare

In penitenciarul nr. 15 din or. Cricova isi ispasesc pedeapsa 559 de detinuti condamnati pentru comiterea unor crime grave si deosebit de grave. Penitenciarul este de tip inchis. Unul dintre detinuti este condamnat la 30 de ani de inchisoare, alti cativa — la cate 25 de ani. Potrivit sefului interimar al penitenciarului, Valeriu Clocicov, in institutie a fost inregistrat doar un singur caz de automutilare, care a avut loc acum un an. Detinutul fusese prins in flagrant in timp ce "fabrica" alcool. Deoarece n–a fost de acord cu pedeapsa aplicata, a decis sa–si taie pielea de la un brat. La capitolul drepturile detinutului, Veaceslav Toncoglaz, seful Directiei educative a Departamentului Institutii Penitenciare al R. Moldova, afirma ca acestea sunt respectate in masura posibilitatilor. El recunoaste totusi ca in acest penitenciar, periodic, este deconectat, in scop de economie, curentul electric. De fapt, acest lucru nu se intampla in toate celulele. In mod selectiv, cateva celule beneficiaza nonstop de electricitate. Acces la informatie? Penitenciarul este abonat la ziarele "Comunistul" si "Moldova Suverana", iar datorita OSCE, primeste si "Monitorul Oficial". In rest, in biblioteca, nu gasesti decat literatura veche, care promoveaza ideologia comunista.

In prezenta gardienilor, dar si a conducerii penitenciarului, am incercat sa aflam opiniile catorva detinuti despre respectarea drepturilor omului in aceasta inchisoare.

Giovanni: Oh, drepturile omului… Pot sa va scriu un sir lung de drepturi care mi se incalca! Nici doua foi nu–mi ajung… Foarte multe drepturi imi sunt neglijate. Bunaoara, nu pot sa vorbesc cu avocatul ori de cate ori as avea nevoie. Stau aici inchis pentru nu stiu ce fel de crima. A fost si Ambasadorul Italiei in R. Moldova la mine, dar asa si nu am clarificat de ce nu as putea pleca in tara mea. Nu stiti pe unde mai sunt italieni?

Ion: Drepturi? Iti spun, dar nu in prezenta gardienilor. Voi vorbi doar daca se duc ei de aici! Cand ne doare ceva, bunaoara, ne dau pastile cu pumnul fara sa ne intrebe ce fel de boala avem! Daca ma doare nasul, tot un pumn de pastile imi dau si nu are importanta daca acestea pot trata gatul, nasul sau piciorul... Daca cineva de la libertate ar vedea patul pe care dorm, ar intelege ce inseamna sa fii la inchisoare...

Andrei: Mie imi place aici. Nu am crezut ca in puscarie poate fi chiar atat de bine. Nu spun in sensul ca e foarte bine, dar aici, la puscaria nr.15, conditiile sunt foarte bune in comparatie cu alte inchisori.
Ei, se mai intampla sa ni se incalce drepturile... Parintii mei vin de departe, tocmai de la Stefan Voda, ca sa ma vada. Desigur, ei imi aduc colete cu mancare. Gardienii, insa, nu permit de multe ori sa–mi fie transmise aceste produse, astfel incat raman flamand, iar parintii investesc bani degeaba in drumurile si pachetele pe care mi le pregatesc.

Viorel: Aici e bine. Adica nu e ca acasa, dar e destul de bine. Conditiile nu sunt rele. Cu gardienii ma impac...

Ion: E foarte mult de spus despre tot ce se face aici, la inchisoare. Doar da–mi adresa de la redactie. Nu vreau sa ma fotografiezi. Is tare multi pe aici care te fotografiaza gratis, iar mai apoi poti sa–ti gasesti fotografia in departament cu un alt nume si o alta crima, pe care nu ai comis–o...

Afanasie: In Moldova, drepturile omului nu exista nici la libertate! De unde vreti drepturi aici, in penitenciar?
Eu is fantanar. M–am lovit in timp ce munceam la constructia unei fantani si am ramas fara maxilar, iar aici nu pot beneficia de niciun fel de tratament… Am fost inchis pentru un furt. M–o necajit soarta. Ceea ce am furat am intors de mult inapoi, iar de la duba nu am mai fost eliberat...

Pentru conformitate, Anastasia Nani

Cei care au asigurat condamnarea Moldovei la CEDO au nume

HOTARARILE CEDO pronuntate in perioada iunie 2005 — decembrie 2006 si persoanele responsabile de condamnarea Moldovei la Strasbourg (conform functiei la ziua comiterii abaterii)

1.Persoane neidentificate din cadrul consiliului raional Orhei (procuratura dispune de resursele necesare pentru identificare)

2. Neluarea de masuri in baza petitiei lui Ostrovar si altii privind conditiile de detentie — Vladimir LUPU, procurorul mun. Chisinau, Leonid BULIGA, procuror, Procuratura Generala;

2. Examinarea superficiala a plangerii privind conditiile de detentie si lipsa de reactie din partea procuraturii — Victor MICU, judecator la judecatoria sectorului Riscani, mun. Chisinau;

3. Examinarea superficiala a recursului impotriva judecatoriei sectorului Riscani, mun. Chisinau — Gheorghe STRATAN, Mihai BURUIAN, Sergiu ARNAUT, judecatori la Curtea de Apel Chisinau;

4. Nealocarea surselor financiare suficiente pentru asigurarea conditiilor decente de detentie — Parlamentul Republicii Moldova.

5.Inaintarea demersului privind arestarea — Ion FILIP, anchetator, Departamentului de ancheta penala al MAI;

6. Arestarea si prelungirea arestarii (ambele ilegale) — Dionisie VITION, judecator, judecatoria sectorului Centru mun. Chisinau;

7.Refuzul de a casa incheierile ilegale ale instantei de fond si de a interoga martorul apararii — Mihail VOLOSIUC, Olga ADAM, Victor BOICO — judecatori, Tribunalul Chisinau;

8. Nealocarea surselor financiare suficiente pentru asigurarea conditiilor decente de detentie — Parlamentul Republicii Moldova.

9. Inaintarea demersului privind arestarea — Vadim TOMUZ, Seful Sectiei urmarire penala, crime informationale al departamentului urmarire penala, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei (CCCEC).

10. Arestarea si prelungirea arestarii — Iurie BEJENARU, Presedinte, judecatoria Buiucani, mun. Chisinau; Lilia VASILEVICI — Presedinte, judecatoria Centru, mun. Chisinau;

11. Refuzul de a casa incheierile ilegale ale instantei de fond si de a interoga martorul apararii — Anatolie DOGA, Ghenadie NICOLAEV, Sergiu ARNAUT, judecatori, Curtea de Apel Chisinau;

12. Refuzul de acces a medicului la reclamant — Valentin MEJINSCHI — Director, CCCEC

13. Pronuntarea hotararii judecatoresti — Nadejda MAZUR, judecator, judecatoria sectorului Centru mun. Chisinau;

14. Refuzul de a anula hotararea judecatoreasca — Valentina CLEVADI, Nina CERNAT, Sveatoslav MOLDOVAN, judecatori, Tribunalul Chisinau; Tatiana RADUCANU, Ala COBANEANU, Tudor LAZAR, judecatori, Curtea de Apel a Republicii Moldova.

15.Persoane neidentificate din cadrul consiliului comunal Costesti, r. Ialoveni (procuratura dispune de resursele necesare pentru identificare).

16. A depus recursul in anulare — Dumitru POSTOVAN, Procuror General

17. Au admis recursul in anulare — persoane neidentificate din cadrul Curtii Supreme de Justitie (a se identifica de catre autoritati)

18.Persoane neidentificate din cadrul consiliului raional Edinet (procuratura dispune de resursele necesare pentru identificare).

19. Casarea iregulamentara a hotararii judecatoresti irevocabile in folosul reclamantului — Nina VASCAN, Nelea BUDAI, Valeriu BOGOROS, judecatori, Curtea de Apel Chisinau.

20. Persoane neidentificate din cadrul consiliului municipal Chisinau (procuratura dispune de resursele necesare pentru identificare).

21.Suspendarea partidului — Ion MOREI, Ministru al Justitiei;

22. Refuzul de a anula decizia de suspendare — Nelea BUDAI, Gheorghe GORUN, Valeriu BOGOROS, judecatori, Curtea de Apel a Republicii Moldova; Vasile PASCARI, Anastasia PASCARI, Tudor POPOVICI, judecatori, Curtea Suprema de Justitie

23.Persoane neidentificate din cadrul Ministerului Finantelor (procuratura dispune de resursele necesare pentru identificare).

24. A depus recurs in anulare — Alexandr STOIANOGLO, adjunctul Procurorului General;

25. Au admis recursul in anulare — Natalia MOLDOVANU, Dumitru VISTERNICEAN, Nicolae CLIMA, judecatori, Curtea Suprema de Justitie.

26. Au maltratat reclamantul — A. Tulbu si V. Dubceac, politisti, Comisariatul de Politie Hincesti ;

27. Nu a efectuat a urmarire penala adecvata — persoane neidentificate, Procuratura raionului Hincesti si Procuratura Lapusna

28. Adoptarea hotararii Plenului Curtii Supreme de Justitie din 11.03.2002 — Valeria STERBET, Nicolae CLIMA, Nicanor COJOCARU, Vera MACINSKAIA, Vasile PASCARI, Alexandru MARDARE, Natalia MOLDOVANU, Anastasia PASCARI, Tudor POPOVICI, Iurie SUMCOV, Dumitru VISTERNICEAN, judecatori, Curtea Suprema de Justitie

29. Solicitarea adoptarii hotararii din 11.03.2002 — Vasile SOLOMON, Procuror General interimar.

30. Au aplicat hotararea din 11.03.2002 cauzelor deja examinate, reziliind contractele de asigurare pe care compania ASITO era obligata sa le execute in temeiul hotararilor judecatoresti:

– Nicolae TIMOFTI, Nelea BUDAI, Gheorghe GORUN, Tatiana RADUCANU, Tamara DONEVA, Valentina CLEVADI; Mihai POALELUNGI, judecatori, Curtea de Apel a Republicii Moldova;

– Iulia SIRCU, Nina TRACIUC, Ludmila POPOV, Nina VASCAN, Ana PANOV, Nina CERNAT, Valeriu ARHIP, Lidia BULGAC, judecatori, Tribunalul mun. Chisinau;

– Iurie COTRUTA, judecator, judecatoria sect. Botanica;

31.Persoane neidentificate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (procuratura dispune de resursele necesare pentru identificare).

32. In hotararea CtEDO este indicat numele Ninei TRACIUC, judecator, Tribunalul Chisinau

33. Responsabil de retinerea reclamantului — locotenent–colonelul Marina MACOVEI, ofiter superior la CCCEC;

34. Maltratarea reclamantului — persoane neindentificate din cadrul CCCEC;

35. Neinceperea urmaririi penale cu privire la maltratare reclamantului — Nicolae CATANA, procuror, Sectia Conducerii urmarire Penala in organele centrale ale CCCEC, SIS si Departamentul Vamal;

36. Refuzul de a anula rezolutia de neincepere a urmarii penale — Ghenadie MOROZAN, judecator de instructie, (judecatoria Riscani, mun. Chisinau);

37. Nemotivarea necesitatii arestului — Ion MOROZAN, judecator de instructie (judecatoria Buiucani, municipiul Chisinau); Ghenadie NICOLAEV, Gheorghe STRATAN si Mihai BURUIAN, judecatori, Curtea de Apel Chisinau;

38. Detinerea reclamantului dupa 23.07.2005 fara mandat legal — Dorin POPOVICI, Silvia GIRBU si Mihail DIACONU, judecatori, judecatoria Buiucani, mun. Chisinau

39. Neacordarea asistentei medicale strict necesare — conducerea Spitalului Republican cu Profil Larg al Departamentului Institutiilor Penitenciare si conducerea Penitenciarului nr.13 din mun. Chisinau

40 Refuzul de a permite avocatilor sa–l vada pe reclamant si fisa lui medicala — I. Catrinici, Medic sef adjunct expertiza, Spitalul Clinic de Psihiatrie; Lilia GRIMALSCHI, Sef adjunct, Directia Principala Agent Guvernamental

41.Consiliul Superior al Magistraturii, care nu a intreprins nimic pentru fie prelungirea mandatului judecatorului, fie eliberarea lui din functie.

42. A depus recursul in anulare — Vasile RUSU, Procuror General;

43. Au admis recursul in anulare — persoane neidentificate din cadrul Curtii Supreme de Justitie (a se identifica de catre autoritati)

44.Persoane neidentificate din cadrul Academiei de Stiinte a Republicii Moldova (procuratura dispune de resursele necesare pentru identificare).

45.Persoane neidentificate din cadrul consiliului municipal Chisinau (procuratura dispune de resursele necesare pentru identificare).

45.Lipsa reactiei la indicatiile medicilor de a trimite reclamantul pentru efectuarea interventiei chirurgicale — Constantin ALERGUS, Nicolae GORDILA, judecatori, judecatoria Centru, mun. Chisinau; administratia Izolatorului de Ancheta nr. 3 din mun. Chisinau;

46. lipsirea de libertate a reclamantului fara un mandat de arest/respingerea fara motive pertinente si suficiente a cererilor de eliberare a reclamantului de sub arest — Mihai BURUIAN, judecator, Tribunalul Chisinau, Constantin ALERGUS, Nicolae GORDILA, judecatori, judecatoria Centru, mun. Chisinau.

47. a depus recursul in anulare — Nicolae URSU, adjunctul Procurorului General;

48. Admiterea recursului in anulare — Anastasia PASCARI, Vera MACINSKAIA, Nicolae CLIMA, judecatori la Curtea Suprema de Justitie.

49.Admiterea recursului tardiv — persoane neidentificate din cadrul Curtii de Apel a Republicii Moldova

Extras dintr–un comunicat elaborat de organizatia "Juristii pentru Drepturile Omului"


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. Puskin, nr. 22, bir. 449, 451, Chisinau
Tel: (+373 22) 23–21–43
ziaruldegarda@yahoo.com
Acum pe site avem 3 vizitatori
Azi: 657 vizitatori Total vizitatori: 335,062