Presa lanseaza tot mai multe semnale despre sumele colectate in mod neoficial de catre autoritati de la oamenii de afaceri. Fantanile, bisericile, retelele de gaze, monumentele si alte obiective sociale patronate si inaugurate de ministri au scos la iveala si cazuri de presiuni abuzive asupra businessmenilor pentru a–i face sa ofere sume cash pentru acoperirea cheltuielilor legate de acestea. Deocamdata, nu exista date exacte cu privire la sumele de bani colectate de reprezentantii statului in afara evidentei fiscale. IDIS "Viitorul" pregateste un studiu care va defini proportiile acestui fenomen.

Unii dintre ministrii obligati de premierul Tarlev ca pana la 1 octombrie curent sa construiasca cate o fantana in localitatile lor de bastina au indeplinit ordinul in mod abuziv. Ministrul de Interne a fost acuzat in presa chiar de catre consatenii sai ca ar fi fortat cativa oameni de afaceri sa doneze mai multe mii de lei pentru amenajarea si inaugurarea cu fast a izvorului. Acelasi lucru s–a intamplat si cu inaltarea monumentelor sau restaurarea unui sir de manastiri "sub patronatul presedintelui": oamenii de afaceri s–au plans ca sunt de–a dreptul amenintati ca afacerea nu va mai merge daca nu achita sumele necesare.

Saptamana trecuta, problema a fost pusa frontal in discutie in Parlament. Deputatul Serafim Urechean a declarat de la tribuna ca autoritatile de stat colecteaza de la oamenii de afaceri fonduri neoficiale pentru diferite actiuni.

Impozitele neoficiale, ca "un material bogat"

Problema a ajuns si in atentia expertilor si a societatii civile. IDIS "Viitorul" a initiat realizarea unui studiu recent pe subiectul impozitarii neoficiale cu scopul de a defini proportiile acestui fenomen, efectele pe care le are asupra cresterii economice si a procesului de luare a deciziilor, precum si de a identifica solutii care il pot curma.

Igor Munteanu, directorul IDIS, ne–a declarat: "Dovezile colectate in cadrul interviurilor personalizate si a focus–grupurilor organizate in acest scop, analiza altor evidente indirecte, ne–au furnizat un material foarte bogat."

Studiul vizeaza cazurile de coruptie, mituire, evaziune fiscala. "Acest fenomen a atins proportii deosebit de mari, daca este sa citam rapoartele Transparency International (Moldova ocupa locul 114 din 145). Si alti indicatori au inregistrat regrese in ultimii ani. De exemplu, studiul "Costul administrarii afacerilor", efectuat de Banca Mondiala in 2006, atesta un declin de 13 locuri timp de un an, descriind cateva variabile legate de climatul de afaceri, transparenta si predictibilitatea cadrului legal, dar si relatia cu autoritatile. Ei bine, exact aceasta variabila este una dintre cele mai semnificative atunci cand vorbim de un climat sanatos de afaceri", a mai declarat Igor Munteanu.

2 miliarde de lei sunt achitati anual sub forma de mita

Expertii IDIS sustin ca in Moldova aproape ca nu exista autoritati publice care nu doresc sa abuzeze de atributiile lor pentru a estorca bani din sectorul privat. Potrivit unor estimari recente, anual, sectorul privat achita "neoficial" circa 2 miliarde de lei sub forma de plati pentru diverse scopuri indicate de autoritati publice.

Autorii studiului au stabilit ca R.Moldova are cel mai mare numar de sarbatori oficiale din lume: 65 de sarbatori marcate in calendar drept sarbatori oficiale, profesionale si religioase, la care se adauga inca pe atatea sarbatori ale localitatilor (hramuri de orase, zile ale localitatilor), anuare declarate de autoritati in cinstea unor entitati mai abstracte (anul colectivitatilor locale, anul pacii), care urmeaza, la randul lor, logica unor festivitati si costuri care trebuie sa fie cumva acoperite. La sarbatorile oficiale se adauga si fenomenul meselor de caritate (pentru veterani, persoane in etate, copii saraci etc), dar si fenomenul proiectelor ideologice (monumente si manastiri, ridicate la initiativa autoritatilor), si lista este foarte lunga. De cele mai multe ori, autoritatile publice nu au bani pentru a achita costurile acestor proiecte si atunci singura lor iesire din situatie este fortarea businessului privat sa achite aceste costuri.

De voie sau de nevoie, businessul privat este fortat sa participe cu contributii financiare, de regula cash, fara nici o casierie, conturi de plata ori registre de cheltuieli, aproapte lunar, daca nu saptamanal.

Acesti bani produc coruptie si descurajeaza businessul

"Aceasta presiune non–fiscala galopanta asupra businessului privat forteaza acest business sa opereze semilegal, in conditiile unor contabilitati duble ori sa renunte in general la plata impozitelor, pentru ca altminteri nu ar putea supravietui. Acesti bani servesc unor actiuni si comportamente care produc coruptie in cadrul sistemului politic, circuland fara nici o supraveghere din partea organelor de control sau chiar in numerar. Fastul cu care se ridica tot felul de memoriale, manastiri sustinute de guvern sau lumanari "a la badea mior" confirma utilizarea unui intreg arsenal de instrumente de presiune in scopul colectarii banilor necesari pentru aceste "capricii" politice," a mai iterat directorul IDIS, facand referinta in continuare la date statistice oficiale.

Astfel, in anii 2003–2005 sectorul privat, care ocupa circa 93.7% din numarul companiilor inregistrate in Moldova, a creat doar 57% din PIB si a contribuit la formarea a doar 71% din locurile de munca cautate pe piata. Se vede clar ca "impozitele neoficiale" contribuie la descurajarea businessului privat de a–si gestiona transparent afacerile.

Expertii au identificat si cateva "reguli" care asigura viabilitatea unei afaceri. Prima regula ar fi ca marele business (cu un volum de afaceri de peste 100 mln lei) poate fi "deranjat" numai de catre cei mai "de varf" purtatori de autoritate in stat. A doua lege nescrisa este sa nu contrazici autoritatile sub nici o forma. Si asta pentru ca, de cele mai multe ori, chiar autoritatile fiscale care verifica conformitatea afacerilor la cadrul legal sunt "transmitatori" ai solicitarilor venite din partea autoritatilor, mai ales la nivelul administratiilor raionale.

Partidele, in aceeasi nebuloasa financiara

IDIS mai pune si problema finantarii partidelor, care aduce aceeasi amprenta obscura, accentuand ca actualele partide politice din Moldova sunt si ele produsul "original" al acestui sistem de impozitare neoficiala, referindu–se la intransparenta platilor in timpul campaniilor electorale.

In final, reiese ca cele 56 de organe de control existente in Moldova sunt preocupate in fond de un sistem paralel de impozitare si de taxare. De aici si izul fals al actiunilor de binefacere, de caritate si filantropie. "Filantropia care se practica astazi in RM nu are absolut nimic cu fenomenul caritatii din lumea civilizata, pentru ca in Moldova "colectele publice" sunt initiate nu din bunavointa filantropului, ci din teama de a nu fi penalizat de catre autoritatile rentiere care solicita aceste plati. Drept urmare, pe rol de "filantrop" si de "ctitor de diverse lacase de cult" apar reprezentanti ai autoritatilor publice, si nu businessul care a furnizat aceste resurse. Iar aceasta piramida inversata a meritului de caritate califica aproape automat neparticiparea businessului in diverse proiecte lansate de catre autoritatile politice ca "indiciu de infractiune", pasibil de penalitati imediate sau ulterioare," a conchis Igor Munteanu.

Expertii IDIS continua colectarea de date pentru definitivarea acestui studiu. In final, va fi elaborat un set de recomandari si propuneri, care vor fi puse in discutie impreuna cu alti reprezentanti ai societatii civile si cu cei ai comunitatii de afaceri din Moldova. La dialog sunt asteptati si liderii partidelor politice, cu posibile interventii ulterioare pe plan legislativ pentru a aduce in concordanta standardele legale cu realitatile de azi.

Alina RADU