Functionarii de stat au fost pusi de curand in fata a doua documente contradictorii: pe de o parte, o lege care prevede sporuri salariale substantiale pentru pastrarea secretului de stat, iar pe de alta — codul functionarului public, care prevede asigurarea transparentei si accesului la informatii. Culmea e ca pentru incalcarea prevederilor ambelor documente nu se prevad sanctiuni.

Recent au fost operate completari in Legea cu privire la salarizarea functionarului public, in baza careia demnitarii care au acces la secretele de stat beneficiaza de sporuri pentru pastrarea confidentialitatii.

"In legatura cu faptele, informatiile sau documentele de care iau cunostinta in exercitiul functiunii", deputatii au decis ca persoanele care detin functii de demnitate publica si functionarii publici sa primeasca lunar un spor de pana la 20 la suta din salariul de baza pentru pastrarea confidentialitatii.

In baza acestor norme, pentru pastrarea secretelor, deputatii beneficiaza de un spor in marime de cateva sute de lei. De un supliment similar beneficiaza si membrii Cabinetului de Ministri. Totodata, Parlamentul a pus in sarcina Guvernului sa stabileasca categoriile de functionari publici care beneficiaza de acest spor si marimea concreta in procente a acestuia. La doar cateva zile dupa ce Parlamentul a aprobat aceasta hotarare, Guvernul a majorat lista beneficiarilor de asemenea suplimente. Conform unei Hotarari a Executivului (cu Nr.863), adoptata la 1 august curent, functionarii publici din autoritatile administratiei publice centrale si locale, din instantele judecatoresti si procuratura, finantate de la bugetul public national, vor fi remunerati si ei suplimentar, pentru a reduce accesul oamenilor simpli la secretele de stat.

Ajutoarele umanitare — un secret de stat?

Astfel, potrivit documentului, in prezent se acorda sporuri la salarii de pana la 20 la suta pentru "pastrarea secretelor de importanta deosebita si a informatiei strict secrete" si de pana la 15 la suta "pentru pastrarea secretelor". De aceste sporuri beneficiaza functionarii publici din aparatul Presedintiei, Parlamentului, Guvernului si urmatoarele ministere: Ministerul Apararii, Afacerilor Interne, Afacerilor Externe, Reintegrarii, Economiei si Comertului, Justitiei, Finantelor, precum si Curtea de Conturi, Serviciul de Informatii si Securitate; Serviciile de Protectie si Paza de Stat, de Graniceri, de Curieri Speciali, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Agentia Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare si Serviciul Vamal.

"De ce ar trebui ca angajatii Agentiei cu privire la ajutoarele umanitare sa fie obligati sa pastreze secrete de stat, nu se stie. Credem, totusi, ca este vorba de un numar foarte restrans de persoane care au aceste atributii, precum si secretele ar trebui sa fie putine si doar cele care tin de securitatea statului. Or, in Moldova este atata de muncit la capitolul desecretizarii, incat aceasta lege ar putea sa aduca confuzii pentru unii functionari," a declarat Olivia Pirtac, sefa Departamentului juridic al Centrului Independent de Jurnalism.

Coruptia — obisnuinta functionarilor, indiferent de salarii

Analistul politic Igor Botan sustine ca este o practica normala ca persoanele care au acces la informatii si secrete de stat sa primeasca un spor la salariu pentru a nu le divulga, insa suma sporului se pare ca nu va constitui un impediment pentru vinderea secretului. "Partea proasta este faptul ca coruptia a devenit o obisnuinta pentru multi functionari si nu poate fi eradicata atat de usor in situatia in care remunerarea acestora este la un nivel inadecvat. S–a dovedit ca functionarii se despart cu greu de aceasta obisnuinta, chiar daca marimea sporurilor financiare creste. Ar fi cazul ca autoritatile sa recurga la alte masuri, mult mai eficiente, care sunt aplicate si in alte state, ca de exemplu — curatarea sistemului de functionarii corupti", sustine analistul politic.

Pe de alta parte, Botan s–a aratat nedumerit de faptul ca autorilor acestei initiative le–a scapat un element important — ei nu au prevazut sanctiuni sau pedepse pentru persoanele cu functii inalte in cazul in care acestea vor incalca etica profesionala si vor indrazni sa divulge secretele. "Nu cunosc daca asemenea persoane vor fi sau nu sanctionate. Pentru divulgarea secretelor de stat exista sanctiuni prevazute de Codul Penal. Probabil, in cazul de fata, vor fi aplicate tocmai aceste prevederi", a spus Igor Botan.

Functionarii vor fi obligati sa respecte transparenta

Concomitent, un proiect al Codului de conduita al functionarului public a fost inaintat Parlamentului spre examinare. Autorii documentului sustin ca acesta va fi unul din instrumentele de baza care va spori eficienta actiunilor de eliminare a cazurilor de coruptie si birocratie, intrucat normele de conduita vor fi obligatorii pentru toti functionarii publici.

Printre principiile de baza ale eticii functionarilor figureaza si asigurarea accesului la informatie si utilizarea corecta a banilor publici. Totodata, conform proiectului, functionarul public are obligatia de a–si indeplini atributiile de serviciu cu responsabilitate, competenta, eficienta, promptitudine, corectitudine si constiinciozitate.

Cu toate acestea, nici in proiectul respectiv nu sunt stipulate sanctiunile care vor fi aplicate fata de functionarii care nu vor respecta normele de conduita. Solicitata de reporterul de Garda, Tamara Gheorghita, consultant al grupului de experti care a lucrat la elaborarea acestui proiect de cod, a spus ca, deocamdata, mecanismul de punere in aplicare a documentului nu a fost elaborat. "Asupra acestui aspect se lucreaza. Dupa ce proiectul de cod va fi examinat in cadrul comisiei parlamentare de specialitate, vor fi introduse si aceste rigori. In prezent, se lucreaza si la elaborarea unei legi privind statutul functionarului public. Aceasta va contine un capitol separat care va stabili raspunderea pentru nerespectarea de catre functionari a eticii profesionale. Dupa ce vor fi aprobate, vom avea cadrul legal definitivat", ne–a spus Tamara Gheorghita.

Camelia URSU