Un interviu cu Daniel Popescu, reprezentant al Directoratului de cooperare pentru democratie locala si regionala al Consiliului Europei, membru al centrului de expertiza pentru reforma in administratia publica locala.

— Tot mai mult se vorbeste despre lupta impotriva coruptiei. E real sau nu ca acest flagel sa fie exclus si din societatea noastra?

— Coruptia poate fi prevenita, ea trebuie identificata din timp, persoanele implicate fiind pedepsite. Este important sa fie desfasurate actiuni prin care populatia sa constientizeze ca nu e bine sa plateasca mita, sa solicite persoane corupte in solutionarea problemelor. Cetatenilor nu ar trebui sa le fie frica sa informeze autoritatile despre cazuri de coruptie. A identifica coruptia, inseamna a dispune de niste mecanisme prin care organele de drept ar putea detine informatia necesara despre eventualele focare de coruptie. De asemenea e nevoie de legi bune prin care infractorii ar fi pedepsiti. Legile trebuie sa fie simple, usor de aplicat, coerente si stabile, permitand crearea unui climat de incredere in societate. Lupta impotriva coruptiei trebuie sa aiba un caracter complex. In acelasi timp, functionarii si alesii locali trebuie sa aiba un cod de conduita care sa spuna clar ce este permis si ce–i interzis sa faci atunci cand cineva ii face un cadou. Cele mai multe tari europene dispun de un astfel de cod de conduita. Legea ar trebui sa clarifice ce inseamna un cadou, poate sau nu acesta afecta luarea unor decizii? Cand cadoul este un act de binefacere si cand e un act de luare de mita?

— De ce a fost aleasa R. Moldova pentru implementarea acestui proiect de combatere a coruptiei? E atat de evident fenomenul coruptiei la noi?

— Moldova nu se situeaza prea bine la capitolul etica publica, desi a realizat niste succese in ultimul timp. Conform indicatorului SPI, Moldova, de pe locul 88 pe care era in 2005, a ajuns pe locul 26. Acest indicator nu este un scop in sine. Ba chiar se intampla ca, atunci cand o tara intreprinde actiuni energice privind combaterea coruptiei, acest indicator sa degradeze. Daca se vorbeste mult despre coruptie, lumea isi da seama ce reprezinta acest fenomen, astfel incat acest indicator se inrautateste. Noi nu vrem cu tot dinadinsul sa imbunatatim indicatorul. Vrem sa imbunatatim situatia in R. Moldova. Moldova este una din tarile in care fenomenul coruptiei este unul deosebit. M–a surprins cum este structurata coruptia. Anume aici vrem sa actionam. Un alt indicator, publicat de Transparency International, este cel care reflecta cat de disponibile sunt persoanele fizice si juridice sa plateasca mita. Acest indicator trebuie "fortificat" in primul rand. Este vorba si de faptul ca am semnat aceste programe comune cu Comisia Europeana care a considerat ca este bine ca in Moldova sa se investeasca in programe de prevenire a coruptiei.

— Cum a fost stabilita suma de 3,5 milioane dolari?

— Au avut loc niste experimente pilot privind etica publica si lupta impotriva coruptiei. In temeiul acestora s–a stabilit un numar de actiuni care urmeaza a fi realizate. Apropo, actiunile au fost stabilite de actori locali: ei au spus ce anume trebuie sa facem. Planul de actiuni e divizat in doua parti: coruptie si spalare de bani. Fiecare contine mai multe actiuni. Pentru a fi realizate, au avut loc negocieri bugetare si s–a stabilit suma care ar putea corespunde executarii proiectului. Vi se pare suma mica? Mare?

— Programul ar putea combate coruptia si in randul guvernantilor?

— E foarte simplu. El va arata ce trebuie sa faca, cum trebuie sa faca, ce trebuie sa nu faca si de ce trebuie sa nu faca. Daca vor dori sa–si imbunatateasca practica, o vor face, pentru ca vor avea instrumentele necesare. Consiliul Europei, conform programului, ofera o serie de unelte. Acestea sunt investitii si idei. Insa dupa cum se stie un ciocan poate fi folosit pentru a bate un cui, a face o casa sau poate fi folosit pentru a omori pe cineva. Noi oferim un instrument, daca va fi folosit bine, vor progresa.

— Care sunt etapele de implementare a proiectului?

— Prima este etapa de autoevaluare. Autoritatile locale vor indeplini o fisa de scor, este in interesul lor sa o faca cinstit si obiectiv. Pe baza notelor se va stabili o medie. Aceste medii, luate in comun, vor reflecta nivelul de coruptie in R. Moldova, nivel de referinta. A doua etapa este referirea la practicile altor tari europene si stabilirea plusurilor si minusurilor. A treia etapa, care este si cea mai importanta, este organizarea unei serii de vizite in fiecare municipalitate ale colegilor din alte municipalitati. Acestia vor face propria evaluare si vor elabora o lista de recomandari. Participantii vor face un schimb de experiente si prin prisma modelului de referinta vor stabili ce actiuni trebuie sa intreprinda pentru a–si imbunatati situatia. Daca nu sunt inregistrate schimbari, coruptia continua sa fie prezenta in cadrul institutiei pe care o reprezinta participantii.

— Care sunt obstacolele in aplicarea acestui proiect in R. Moldova?

— Cel mai dificil este sa schimbi mentalitatea oamenilor. Legea e usor de schimbat, practica mai greu, mentalitatea si mai greu. Cetatenii trebuie sa–si schimbe atitudinea si sa se antreneze in lupta impotriva coruptiei. Lipsa unei organizatii specializate care sa asigure protectia persoanelor care suna semnalul de alarma; ambiguitatea legislatiei care nu este capabila sa pedepseasca corespunzator faptele de coruptie; lipsa mecanismelor institutionale care sa le identifice, trebuie sa se cunoasca cine trebuie chemat sa investigheze de coruptie — toate acestea sunt piedici care stopeaza implementarea acestui proiect de combatere a coruptiei si spalarii banilor in R. Moldova.

— Care ar fi rezultatul ideal?

— Ambitia noastra este ca, dupa realizarea acestui proiect, Moldova sa devina un exportator de etica publica la nivel local. Nu spun ca Moldova va deveni o tara in care coruptia va fi cea mai limitata, dar ar putea sa devina una dintre tarile in care experienta luptei impotriva coruptiei, initiativa de jos, sa ajunga exemple pentru alte tari. Expertii care participa la acest program ar putea sa–i invete pe cei din alte tari cum sa aplice un astfel de proiect.

— Va multumim.

Un interviu de Svetlana PANTA