Automutilarea a devenit una dintre cele mai frecvente forme de protest, manifestate de detinutii inchisorilor din R. Moldova. Unii se autoincendiaza, iar altii isi taie venele pentru ca zilnic le sunt incalcate drepturile constitutionale. In celulele neaerisite, pline de mucegai, de sobolani si de paduchi isi ispasesc pedeapsa zeci de detinuti.

Conditiile inumane de detentie deterioreaza sanatatea detinutilor care, din cauza lipsei de medicamente, decedeaza prin inchisori. Altii, care nu mai suporta durerile, isi pun capat zilelor. Unii mor prin strangulare, altii — se autoincendiaza...

"Sunt si cazuri cand detinutii decedeaza in urma experimentelor practicate in sectia de psihoneurologie a Spitalului penitenciarului de la Pruncul", afirma Victor Sarbu, detinut in Penitenciarul nr. 13 din Chisinau. In 1997, Sarbu a fost condamnat la 20 de ani privatiune de libertate. De atunci si–a ispasit pedeapsa in zeci de inchisori din Moldova. "Cand am fost condamnat, eram sanatos si voinic. Timp de noua ani, am ajuns invalid."

Si–a dat foc pentru ca nu suporta durerile

Sarbu isi aduce aminte ca, fiind internat la Pruncul, in celula nr. 6, la sectia psihoneurologie, auzea permanent lovituri in perete. Zgomotele ajungeau la el din celula nr. 5. "La rugamintea mea, sa nu mai faca zgomot, detinutii mi–au raspuns ca, din cauza durerilor, un bolnav se bate cu capul de pereti. Fiind condus la locul de unde primeam medicamente, am izbutit sa intru in salonul vecin. Acolo am vazut imagini ingrozitoare. In celula persista un miros tare de mort. Atunci am aflat ca doi detinuti decedasera de curand."

In aceeasi sectie, in salonul nr. 3, un condamnat care nu mai era in stare sa suporte durerile si–a dat foc. Avea doar 21 de ani. "De pe corpul tanarului cadea carnea, dar era lasat fara tratament. Asta, in ciuda faptului ca statele occidentale distribuie bani grei, ajutoare umanitare, tone de medicamente pentru sistemul penitenciar de la noi. Timp de noua ani, de cand imi ispasesc pedeapsa, nu am auzit ca cineva, din preajma mea, sa fi beneficiat de aceste bunuri donate", continua Victor Sarbu.

Condamnatul isi aminteste ca, in 2003, a fost batut de catre angajatii izolatorului de la Soroca, dupa care a fost internat de urgenta la Pruncul. "Pentru ca plangerile mele sa nu iasa din inchisoare, am fost diagnosticat cu o maladie psihica — schizofrenie. De la Pruncul am fost transportat la Codru, acolo unde am fost "tratat" timp de un an si trei luni cu substante psihotrope..."

Sarbu spune ca o alta modalitate de a preveni intentarea dosarelor penale contra angajatilor penitenciarului este transportarea detinutilor pe la alte inchisori, unde sunt presati sa se dezica de plangerile lor. Acest procedeu este utilizat si la institutia penitenciara din Leova. Aici, ultimul caz a fost legat de actiunile conducatorului penitenciarului care, fiind in stare de ebrietate, a batut detinutii si chiar pe unii dintre subalternii sai. In urma acestui incident, detinutii au protestat, declarand greva foamei.

Somn pe beton, intre paduchi si sobolani

In toate penitenciarele din Moldova, unde a fost detinut Victor Sarbu, celulele erau umede si reci, avand un miros specific. Era nevoit sa doarma pe beton sau pe scanduri, in timp ce camerele erau pline de paduchi si de sobolani. Pe vreme de iarna, toate geamurile celulelor sunt astupate cu polietilena. Este frig, aerul este inchis. Aceste conditii provoaca maladii grele, cum ar fi tuberculoza.

De obicei, perchezitia condamnatilor este efectuata dupa dispozitia si placerea angajatilor penitenciarului. "In fata a sute de condamnati, eram fortat sa ma dezbrac pana la piele si sa fac asezari. Aceasta se numea perchezitie...", povesteste Sarbu.

La Cahul, in timp ce era alimentat cu forta, pentru a se dezice de greva foamei, i–au fost distrusi toti dintii, iar numeroasele lovituri, aplicate in cap de catre angajatii penitenciarelor, i–au provocat dureri groaznice.

Odata, pe cand era in detentie la Soroca, i s–a spus ca este invitat la intrevedere. "In realitate, pe cap mi–a fost imbracat un sac, dupa care am fost batut fara mila. Urma sa fiu transportat la Balti, iar bataia a insemnat un fel de "ramas bun"", comenteaza Sarbu procedura de transfer a condamnatilor de la un penitenciar la altul.

"La Leova mi–au confiscat Biblia! Mi–au furat lucrurile personale: haine, carti, etc. Unul dintre colaboratori mi–a sustras chiar si produsele alimentare conservate, pe care le aveam transmise de acasa."

Doar in doua din zece colonii in cate si–a ispasit pedeapsa, la Leova si Soroca, exista cate o biblioteca, literatura de acolo reflectand insa existenta fostului imperiu sovietic. "In multe penitenciare condamnatii isi spala vesela in veceu, acolo unde isi fac si necesitatile fizice. Timp de noua ani, nu mi s–a dat o cana, o lingura sau o strachina, iar painea ne este impartita ca la cai", marturiseste condamnatul.

El confirma ca nu doar detinutii sunt tinta nelegiuirilor. "Deseori sotia mea era indusa in eroare. Pentru a ma vizita, se deplasa la Cahul, unde ma aflam. Cei din administratie, insa, ii spuneau ca sunt la Tighina. La Tighina, o informau ca asi fi la Balti", continua detinutul.

Victor Sarbu povesteste si despre un alt caz care a avut loc la penitenciarul din Leova. De obicei, sotiile si mamele venite la intrevedere erau fortate sa se dezbrace si chiar sa–si dea chilotii in jos, apoi sa desfaca picioarele. Toate acestea pentru satisfactia colaboratorilor penitenciarului!

4 lei si 71 de bani pe zi. Pentru mancare

Din cauza conditiilor din penitenciare, mai multi detinuti sau plans de nenumarate ori la Guvern, Parlament, Procuratura Generala, Ministerul Justitiei, mai multor ONG–uri si la CEDO.

Intr–un raspuns trimis condamnatului Ghenadie Gladenschii, detinut la Leova, Procuratura Generala a R. Moldova a stabilit ca, in aceasta institutie penitenciara in perioada primului trimestru a anului 2006, costul alimentatiei unui condamnat a constituit 4 lei si 71 bani ceea ce nu corespunde ratiei alimentare, stabilite printr–o Hotarare de Guvern. Totodata, controlul efectuat a constatat ca in aceasta institutie este limitata aprovizionarea cu apa. Este insuficienta si aprovizionarea detinutilor cu lenjerie de pat. Intr–un alt raspuns dat detinutului Alexandru Iudin de catre Procuratura Generala se spune ca in penitenciarul nr. 13 din Chisinau se admit cazuri de suprapopulare a celulelor, deoarece plafonul de detinere este de 1 480 de locuri, iar in unele perioade aici sunt detinuti si 1 900 de condamnati. Aglomerarea este cauzata de transferul inculpatilor in inchisoarea nr. 13 din izolatorul de detentie provizorie al MAI, unde situatia este mai precara, fapt ce cauzeaza cresterea morbiditatii maladiilor infectioase si parazitare.

In vara acestui an, Ministerul Justitiei, examinand situatia din camerele de detentie si discutand cu presedintii instantelor, a stabilit ca in toate judecatoriile vizitate persista problema insuficientii spatiilor necesare detinerii persoanelor arestate. Lipsesc conditii pentru a lua masa, iar din cauza spatiilor restranse, in camere sunt detinute atat femei, cat si barbati, minori, grav bolnavi, adesea de SIDA sau tuberculoza. In unele zile, numarul celor adusi in instantele de judecata depasind 20 de persoane.

A scris la Guvern cu propriul sange

Condamnatii sustin ca in urma maltratarilor la care sunt supusi de catre angajatii penitenciarelor, se intampla ca cei invinuiti sa fie din nou condamnati.

Vasile Sava, un alt detinut, a incercat sa anunte de mai multe ori presedintele R. Moldova, Guvernul si Parlamentul despre conditiile de detentie prin intermediul unor ravase scrise cu propriul sange. In prezent, acesta are un proces civil la Curtea Suprema de Justitie. Dosarul este intentat la cererea sa prin care solicita pedepsirea conducerii penitenciarului pentru conditiile inumane in care sunt detinuti condamnatii. Sava spune ca la numeroasele sale plangeri, adresate responsabililor din sistemul juridic si penitenciar din R. Moldova, nu a primit niciun raspuns.

In astfel de circumstante, Sava a ajuns sa fie invinuit si de moartea unui coleg de celula, Vasile Ceban. Acesta a fost adus de la izolatorul din Criuleni, la 30 decembrie 2004. Conform rechizitoriului, Ceban a fost supus unui control medical ordinar in urma caruia pe corpul lui au fost depistate cateva echimoze in regiunea toracica, motiv din care acesta a fost internat in celula nr. 15, din sectia medicala, unde deja se afla condamnatul Vasile Sava. Potrivit cercetarilor, in urma relatiilor ostile aparute intre acestia, Sava i–a aplicat multiple lovituri lui Ceban. In urma confruntarilor dintre acestia, Ceban s–ar fi ales cu vatamari corporale grave. La 8 ianuarie 2005, Ceban a decedat in spitalul de la Pruncul.

"Cand a fost adus, decedatul rasufla din greu, dar se spunea ca este betiv, bolnav de tuberculoza si ca are "belaia goreacica"... "O sa–i treaca", spuneau temnicerii. Acesta a fost adus in celula in care imi ispaseam pedeapsa. De fapt, a fost aruncat acolo. Bolnavului i se facea injectie dimineata si seara, iar noua ni se parea ca el aiureste. In ajun de revelion, am chemat medicul de serviciu. Ceban se simtea foarte rau. Peste un timp, noi, cei trei detinuti din celula nr. 15, am fost transferati in celule diferite. Atunci nu intelegeam ca acest lucru se face intentionat, pentru ca de decesul lui Ceban sa nu raspunda medicul sef al institutiei", povesteste Sava.

Potrivit lui, in timpul cercetarilor a fost interogat un fost coleg de celula de a lui Ceban, tot din Criuleni, care a confirmat ca decedatul fusese batut foarte tare de catre angajatii penitenciarului.

"La cateva luni de la aceasta intamplare, in aprilie 2005, mi s–a spus ca am o intrevedere cu avocatul. Acolo se afla un oarecare Sergiu, pe care nu–l cunosteam. Acesta mi–a spus ca sunt banuit de faptul ca l–am maltratat pe acel bolnav si ca dosarul trebuie semnat si trimis in judecata", relateaza firul evenimentelor detinutul Sava. "Desi am refuzat, Sergiu a indicat sa fiu fortat sa semnez dosarul. Ce sa spun? Cat priveste bataia, angajatii penitenciarului nr. 13 isi cunosc meseria! Am fost culcat pe beton si lovit cu picioarele in cap si in spate. Sareau pe mine ca pe o saltea de gimnastica. Dupa asta mi–au pus catusele, ducandu–ma iarasi la Sergiu, sa semnez dosarul", continua banuitul.

Domnule sef, pentru consecinte veti fi vinovat!

Intr–o zi, un angajat al penitenciarului nr. 13 l–a prevenit ca urmeaza sa fie inchis in carcera. "Tot el m–a sfatuit sa fac tot posibilul sa scap de carcera. De altfel, puteam sa nu mai ies viu de acolo. Peste putin timp, aparu cineva care ma impunea sa merg in carcera. Acesta, insa, nu avea decizia", isi aminteste Sava.

A fost nevoit sa–si deschida pieptul si sa–si provoace mai multe leziuni cu ajutorul unui set de ras. "M–am taiat in regiunea inimii, la bratul stang si la gat." Cu propriul sange a scris pe pod: "Ucigasilor". Acest fapt i–a inspaimantat pe angajatii penitenciarului.

Acum dosarul se afla in instanta de fond. Cu toate ca, initial, Sava era citat in rol de martor, a ajuns, intre timp, banuitul principal. "Consider ca decedatul fusese adus in penitenciar cu leziuni corporale grave. In pragul sarbatorilor de iarna, insa, nu era nimeni care s–ar fi preocupat de starea sanatatii lui", opineaza Vladimir Coltov, avocatul lui Sava.

Intr–un demers adresat sefului penitenciarului, Sava se plange de atitudinea angajatilor si de conditiile de detentie: "Sunt nevoit sa ma autodistrug fizic, sa–mi dau foc. Sunt detinut intr–o celula umeda, fara aerisire. Mirosul este insuportabil. Declar ca pentru consecintele grave veti fi vinovat!"

In iulie 2005, Sava si–a dat foc provocandu–si arsuri de gradul II pe 15 la suta din corpul sau. "Am facut asta deoarece urma sa fiu dus in carcera si strangulat, iar mai apoi sa se vorbeasca ca singur mi–am pus capat zilelor", marturiseste barbatul.

Deoarece celula in care isi ispasea pedeapsa se afla la reparatie, a fost transferat intr–o carcera — o incapere fara ferestre. Pe podea curge apa, iar peretii sunt plini de mucegai. "La rugamintea de a lasa macar fereastra pentru mancare deschisa, ni se spunea categoric: "Nu"".

Anul trecut, Sava a scris cu propriul sange mai multe scrisori prin intermediul carora descrie modul in care este maltratat. "In Moldova dreptate i se face doar celui care are frate sau sora la Ministerul de Interne sau la Procuratura Generala. Ceilalti cetateni sunt plecati peste hotare sau sunt inchisi in puscarii", analizeaza Vasile Sava.

Intrebata de cazurile de automutilare a detinutilor, Lilia Boliu, sefa directiei relatii publice si mass–media a Departamentului Institutii Penitenciare ne–a raspuns: "Nu pot sa comentez. Nu stiu despre ce vorbiti." Ea afirma ca tratamentul detinutilor se efectueaza in limita alocatiilor, pentru tuberculoza fiind achitate toate cheltuielile. "Poate in unele cazuri este insuficient, dar este exclus faptul ca detinutului sa i se refuze tratamentul", a adaugat ea.

Anastasia NANI

CONTROL Din banii pentru alimentatia detinutilor a fost platita canalizarea

Din Raportul Curtii de Conturi asupra reviziei financiare efectuate la Departamentul institutiilor penitenciare(DIP) si structurile subordonate pe perioada anilor 2004–2005

Grupul de lucru pentru achizitii de marfuri al DIP nu si–a indeplinit functiile ce ii sint atribuite conform Regulamentului "Cu privire la grupul de lucru pentru achizitii de marfuri, lucrari si servicii". Ca rezultat al nerespectarii legislatiei la achizitionarea de marfuri, au fost efectuate cheltuieli suplimentare de 78,7 mii lei, inclusiv la achizitionarea carbunelui prin intermediul a doua firme in suma de 42,7 mii lei. Desi S.R.L. "Centru–Policom" nu si–a onorat obligatiunile contractuale privind livrarea catre DIP a 2838 tone de carbune (aceasta livrand doar 1003 tone), DIP a achitat toata cantitatea de carbune primita, netinind cont de garantia de indeplinire a contractului de 124,2 mii lei.

Cheltuieli ineficiente in suma de 41,7 mii lei, in anul 2005, au fost efectuate si de catre I.S. "Sarmat", pentru reparatia a 12 motoare electrice, in perioada cind acestea aveau termen de garantie, precum si in marime de 8,6 mii lei in urma procurarii piinii la preturi exagerate.

In perioada ianuarie 2004 — iulie 2005, institutiile penitenciare au retinut din castigul condamnatilor, in contul recuperarii cheltuielilor pentru hrana, 1525,7 mii lei. Aceste mijloace n–au fost utilizate la recuperarea cheltuielilor pentru hrana condamnatilor, fiind folosite atit la procurarea produselor alimentare, cit si la efectuarea cheltuielilor in alte scopuri (procurarea echipamentului, materialelor de uz gospodaresc, plata pentru apa si canalizare, combustibil, retribuirea muncii condamnatilor), pe cind in evidenta contabila si in darile de seama aceste mijloace au fost inregistrate la micsorarea cheltuielilor bugetare pentru intretinerea institutiilor.

O parte din mijloacele care urmau a fi retinute de la condamnati au ramas neachitate de catre intreprinderile care au utilizat forta de munca a condamnatilor. Astfel, la 01.01.2006, Penitenciarul nr.18 — Branesti a inregistrat datorii debitoare pentru lucrarile executate de condamnati in suma de 585,7 mii lei (inclusiv ale I.S. "Branesti" — 342,8 mii lei), Penitenciarul nr.10 — Goian — 189,2 mii lei (inclusiv ale I.S. "Sarmat" — 96,0 mii lei). In total pe DIP datoriile constituiau 1844,0 mii lei. Ca rezultat, aceste mijloace n–au fost depozitate in conturile de peculiu ale condamnatilor, la buget n–au fost achitate impozitul pe venit retinut din salariu, precum si datoriile pe titlurile executorii.

Contrar clauzelor contractelor de munca, care prevedeau achitarea lucrarilor executate de condamnati cu mijloace banesti, conducerea Penitenciarului nr.18 — Branesti a acceptat achitarea lucrarilor executate de condamnati cu produse alimentare, alte valori materiale in suma de 2232,7 mii lei (60,8%). Similar, la Penitenciarul nr.10 — Goian au fost efectuate achitari ale lucrarilor executate cu astfel de bunuri in suma de 127,9 mii lei.