Primavara, cand vin apele in balti, lumea dornica de peste merge la prival. O scursoare restransa de ape are totdeauna peste bun de prins. Analogiile cu prinsul pestelui la prival imi veneau in memorie saptamana trecuta in legatura cu cel de–al doilea Congres al Moldovenilor, convocati la Chisinau din mai multe parti ale lumii.

Important sau neimportant, necesar ori fortat — congresul a avut loc. A avea o parere univoca despre acest eveniment, destul de confuz, inseamna a–ti asuma constient riscul de a gresi. Si motivele sunt cateva. In primul rand, nimeni, inclusiv organizatorii, nu stiu exact ce e cu acest "congres", pe cine reprezinta el, impactul si consecintele lui asupra relatiilor Chisinaului cu comunitatile externe si cu statele de rezidenta ale acestora, prioritar state vecine. Unii ii zic "Congresul moldovenilor", desi la lucrarile lui au participat si reprezentantii altor etnii, provenite din Moldova. Afisele anuntau, ca si in 2004, ca reuniunea este a "persoanelor originare din R. Moldova, domiciliate peste hotare (diaspora)", dar la ea au fost invitate si comunitati istorice externe, care nu au nicio tangenta cu R. Moldova si care, in sec. 19, participau, sub domnia lui Al. Ioan Cuza, la crearea statului roman modern. Tocmai acest detaliu, deloc intamplator, poate chiar special programat, facea ca mesajele delegatilor in congres si delegatii, propriu–zisi, sa se separe fundamental si categoric in doua: cei care au venit sa reprezinte interesele comunitatilor lor si cei veniti sa faca parada politica in interesul regimurilor de guvernare din statele lor de resedinta. Din discursul primilor (diasporele din Kubani si Moscova (Rusia), republicile Asiei Mijlocii, Tarile Baltice, Canada, Italia, Germania etc.) aflam ca in zonele comunitare din Rusia nu exista "nicio scoala cu predare in limba moldoveneasca" iar "Centrul cultural–educational moldovenesc din Moscova continua sa ramana o peninsula in scoala nr.164" (desi Chisinaul a promis o schimbare de situatie inca la primul congres), ca cei din Kubani vor sa invete "in limba moldoveneasca" si au nevoia unui profesor de clasele primare, cei din Letonia au pus problema unui regim simplificat de vize cu R. Moldova, cei din Asia Mijlocie au cerut sa nu fie uitati ca exista, cei din Canada si Italia au cerut sprijin logistic, mai multe delegatii au abordat problema deficitului de presa si carte in grafie latina, dar si incoerenta programului de actiuni, discutat la primul congres. Referiri speciale au fost facute in adresa misiunilor diplomatice ale R. Moldova, care intarzie sa se implice in viata diasporei ori au apatie fata de aceste preocupari. Diametral opus acestor discursuri a fost mesajul "eroilor" congresului — celor care ziceam ca au reprezentat comunitati istorice externe, care nu au nimic in comun cu notiunea de diaspora moldoveneasca. Porta–vocea acestora era sa fie, in chiar deschiderea congresului, Anatol Fetescu, presedintele Asociatiei moldovenilor din Ucraina, despre care la Odesa se vorbeste ca ar deschide usa cu piciorul la Presedintia R. Moldova. Asta, desigur, nu ne obliga sa credem ca e chiar asa, insa nici nu putem nega faptul ca Fetescu este o persoana trecuta de mai multe ori pe la curtea presedintelui moldovean, indiferent cine i–a asezat aceasta cale: ideologul fundamentalismului moldovenesc Vasile Stati, Ambasada Ucrainei la Chisinau, ori cea ucraineana si rusa impreuna. Desi, acest lucru nu mai conteaza din momentul in care se stie ca Asociatia Moldovenilor la Odesa este o creatie a serviciilor ruse de securitate iar functia de presedinte pentru Fetescu este tot un cadou al acelorasi servicii. Asa dar, ce a raportat congresului de la Chisinau An. Fetescu cu referire la viata comunitatii romanesti (moldovenilor) din reg. Odesa? Potrivit lui

Fetescu, "moldovenii din Ucraina nu au probleme…", chiar daca li se inchid scolile si li se reduce anual programul de invatamant in limba romana, chiar daca li se interzice utilizarea limbii materne in viata publica, chiar daca crestinii sunt prigoniti pentru afirmarea drepturilor lor religioase, chiar daca statul nu editeaza in toata regiunea Odesa nicio publicatie in limba romana, iar presa din R. Moldova si Romania este eliminata din registrele de abonare, chiar daca nu le este recunoscuta valabilitatea diplomelor de studii din R. Moldova si Romania, chiar daca in centrele raionale ale regiunii Odesa nu exista nici o scoala (clasa) sau gradinita de copii cu program de instruire si educatie in limba romana, chiar daca bibliotecile publice din localitatile compact populate de moldoveni sunt total lipsite de carte in limba romana, iar cea donata scolilor este sechestrata de autoritati, chiar daca moldovenilor le este interzisa revenirea la toponimia originala a localitatilor, chiar daca… Si asta, alaturi de multe alte probleme, se intampla cu o comunitate istorica, asezata compact si care are locul trei in regiune si in Ucraina in clasamentul etnic. Daca acestea nu sunt probleme pentru moldovenii din Ucraina, care sunt atunci problemele lor? Potrivit lui Fetescu, moldovenii din Ucraina ar avea o singura problema: eliminarea Romaniei din relatiile cu ei. In plenul Congresului, Fetescu cerea presedintelui Voronin, pe un ton impulsiv si categoric, ca acesta sa se apuce de "reeducarea" presedintelui Traian Basescu si sa–l determine sa renunte la "tutelarea moldovenilor din Ucraina". "Noi ne–am ales calea noastra, aceasta cale este cea pe care ne–a aratat–o dl. Vasile Stati si noi nu ne dorim o alta cale", a rezumat patetic An. Fetescu. Faptul ca mesajul lui Fetescu, antiromanesc ca spirit de gandire politica, a fost programat in deschiderea congresului (nu inainte ca presedintele Voronin sa–l decoreze cu ordinul "Gloria muncii"???), lasa impresia ca, de fapt, scopul reuniunii asta a si fost: reafirmarea separatismului etno–cultural moldovenesc ca tema pe acasa pentru participantii la congres. Oficialii de la Chisinau, pentru a nu–si asuma consecintele acestui mesaj public, l–au trecut pe seama delegatilor la congres. Fetescu a fost pe post de mesager vocal.

Congresul moldovenilor, in varianta in care a decurs, face imnpresia unui pescuit la prival, primavara cand se umfla apele. Ca s–au aruncat plasele e clar. Urmeaza sa vedem cat peste s–a prins la aceste plase. Daca s–a prins.

Petru Amariei